Bani
Noii primari ai Bucurestiului AU MUNTI DE BANI in declaratiile de avere!

Viitorul primar general al Capitalei, Gabriela Firea, a trecut în declaraţie de avere depusă pe 20 aprilie, odată cu înregistrarea candidaturii, două terenuri forestiere în Voluntari, din care deţine câte o cotă de 81,25%. Mai are în proprietate exclusivă un teren intravilan de 1.500 de metri pătraţi în Ilfov, cote de 50% din alte două terenuri intravilane, tot în Ilfov, şi 25% dintr-un teren extravilan de 60.000 de metri pătraţi, în acelaşi judeţ.
Gabriela Firea deţine, împreună cu soţul său, Florentin Pandele, o casă de locuit de 240 de metri pătraţi. De asemenea, are un autoturism Mercedes Benz fabricat în 2010, anunta digi24.ro.
Înainte de căsătoria cu Florentin Pandele, viitorul primar general al Capitalei avea în proprietate bijuterii în valoare de 100.000 de euro şi obiecte de artă de 80.000 de euro. După căsătorie, a dobândit alte astfel de bunuri în valoare de 60.000 de euro şi a ajuns la un total de 240.000 de euro în bijuterii şi obiecte de artă.
Anul trecut, Gabriela Firea şi fiul său cel mare, Tudor Firea, au vândut cu 385.000 de euro o casă din Voluntari. Viitorului primar general i-a revenit o cotă de 81,5% din bani, adică 240.625 de euro.
În aceeaşi declaraţie de avere, care poate fi consultată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, Gabriela Firea a trecut conturi bancare de 2.079,32 de dolari, 2.022,36 de euro şi 7.950 de lei. A acordat în nume personal patru împrumuturi, în valoare totală de 86.000 de euro şi mai are de achitat 44.336,85 de euro din două credite luate, ambele, în 2005 şi scadente în 2025.
Ca senator, Gabriela Firea a obţinut în 2015 venituri de 66.851 lei, în timp ce soţul său, primar în Voluntari, a încasat 41.433 de lei.
Dan Tudorache, viitorul primar al Sectorului 1, şi-a depus declaraţia de avere şi pe cea de interese pe 21 aprilie. În document, la rubricile „Terenuri” şi „Clădiri” nu sunt trecute niciun fel de proprităţi. Dan Tudorache a dobândit, prin contracte de vânzare-cumpărare, trei autoturisme Toyota, fabricate în 2001, 2002 şi 2003. Nu deţine bijuterii şi obiecte de artă şi nici nu a vândut în ultimele 12 luni imobile sau bunuri cu valoarea mai mare de 3.000 de euro. Candidatul PSD din Sectorul 1 nu are conturi în bănci, acţiuni şi nici bani împrumutaţi altor persoane. Nu are nici credite iar la rubrica venituri a trecut 60.126 de lei obţinuţi în 2015 în calitate de deputat.
Mugur-Mihai Toader, viitorul primar al Sectorului 2, a trecut în declaraţia de avere, depusă pe 22 aprilie, cote de 25% din două terenuri în judeţul Argeş. Ambele sunt moştenite din 2002. Trei ani mai târziu, a moştenit 25% dintr-o casă de vacanţă de 160 de metri pătraţi, în acelaşi judeţ. A declarat şi un apartament de 65 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărat în 2012 pe numele soţiei. Nu are niciun autoturism, dar are bijuterii şi obiecte de artă estimate la 10.000 de euro şi dobândite între 1987 şi 2014.
În ultimele 12 luni nu a vândut imobile sau bunuri cu valoare mai mare de 3.000 de euro, nu are conturi şi nici acţiuni. Are de achitat o ipotecă în valoare de 30.000 de euro.
În calitate de viceprimar al Sectorului 2, a obţinut în 2015 venituri de 46.501 lei.
Robert Negoiţă, primarul reales al Sectorului 3, are o declaraţie de avere impresionantă. Sunt înşiruite 31 de terenuri arabile şi intravilane, în Bucureşti şi judeţul Ilfov, cumpărate între 2001 şi 2008. Tot în aceeaşi perioadă a construit şi 52 de proprietăţi imobiliare – două case cu suprafaţă totală de 590 de metri pătraţi, apartamente, locuri de parcare, subsoluri de bloc, spaţii de producţie. În 2011 a construit o casă de 200 de metri pătraţi la Constanţa. În declaraţie este trecut şi un apartament vândut, în 2013, Sorinei Negoiţă. În schimb, edilul nu are niciun autoturism.
La rubrica bunuri înstrăinate în ultimele 12 luni, Robert Negoiţă a trecut nu mai puţin de 366 de proprietăţi – apartamente şi locuri de parcare din Popeşti Leordeni. Toate acestea au fost executate silit în trei reprize: pe 29 ianuarie, 3 iunie şi 15 octombrie 2015.
Edilul mai declară un cont de 6.975,48 de euro şi acţiuni de 52.004.410 de lei.
Lista datoriilor este una lungă şi include ANAF, care are de recuperat de la Robert Negoiţă 236.677.708 de lei. Edilul are de achitat până în 2037 un credit de un milion de euro şi este garant la alte două împrumuturi bancare. Unul de 200.000 de euro, scadent în 2032, şi un altul, de 4,75 milioane de euro, scadent pe 25 august anul viitor. De asemenea, este fidejusor (s-a obligat să achite datoria asumată de o altă persoană – n.r.) pentru un contract de leasing în valoare de 5,2 milioane de euro. Şi lista nu s-a terminat aici. Robert Negoiţă a mai adunat datorii de 23.001.376,19 de lei către mai multe societăţi comerciale şi 2.757.713,18 de lei către primăriile din Sectorul 4, Constanţa, Voluntari, Popeşti Leordeni şi Afumaţi.
La veniturile din 2015, primarul Sectorului 3 a declarat 65.295 de lei, încasaţi în calitate de edil, şi o diurnă de 12.698 de lei primită de la Consiliul European al Municipiilor şi regiunilor.
Daniel Băluţă, primarul interimar al Sectorului 4 şi favoritul alegătorilor pentru următorul mandat, declară un teren intravilan de 294 de metri pătraţi în Bucureşti şi un altul, de 572 de metri pătraţi, în Prahova, cumpărate împreună cu soţia. Împarte cu soţia un apartament de 68 de metri pătraţi şi o casă de 217 metri pătraţi, ambele în Bucureşti, şi deţine un autoturism Range Rover fabricat în 2012.
Viitorul primar al Sectorului 4 estimează că deţine bijuterii, ceasuri şi tablouri cu valoare cuprinsă între 10.000 şi 15.000 de euro şi nu a înstrăinat în ultimele 12 luni imobile şi bunuri. Are un depozit bancar de 20.000 de dolari şi 20.000 de euro, numerar.
Are acţiuni de 4.000 de lei la cabinetul său medical şi la cel al soţiei şi a împrumutat o rudă cu 50.000 de lei. În 2015 a obţinut venituri de 55.977 de lei în calitate de viceprimar.
În Sectorul 5, cele mai multe voturi le-a obţinut Daniel Florea. În declaraţia sa de avere acesta a trecut un teren agricol de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2009 în judeţul Vâlcea şi din care deţione jumătate. Are o cotă de 50% dintr-un apartament de 90 de metri pătraţi în Bucureşti şi două autoturisme Volskwagen fabricate în 2007 şi 2009. Daniel Florea declară că deţine bijuterii de 35.000 de euro, ceasuri de 30.000 de euro şi trei depozite bancare în care se află 1.500 de euro şi 46.000 de lei. Soţia are şi ea un depozit de aproape 25.200 de lei. Nu are credite şi alte datorii iar în 2015 a obţinut venituri nete de 70.363 de lei, ca deputat. Alţi 1,7 milioane de lei i-a primit ca avocat asociat.
Sectorul 6 va fi condus în următorii 4 ani de actualul senator Gabriel Mutu. În declaraţia de avere depusă pe 18 aprilie, acesta a declarat că deţine cote de 50% din trei terenuri aflate în Bucureşti. Mai are un câte jumătate dintr-un apartament de 107 metri pătraţi, o boxă şi un spaţiu comercial. Merge cu un autoturism Dacia fabricat în 2010 iar între 1990 şi 2008 a dobândit bijuterii şi opere de artă în valoare de 35.000 de euro şi ceasuri de 150.000 de euro. Gabriel Mutu mai declară un depozit bancar de 68.000 de euro şi că deţine, în numerar, alţi 15.000 de euro şi 386.000 de lei. Are şi acţiuni la mai multe firme, în valoare totală de 10.990 de lei şi a acordat împrumuturi de 20.460 de euro şi 815.853 de lei. Mai are şi de achitat 777,88 de euro dintr-un credit scadent anul acesta.
În 2015, Gabriel Mutu a obţinut venituri de 72.468 de lei ca senator, 224.280 de lei din închirierea unui spaţiu şi 10.000 de lei din dividente.
Bani
75% din contrabanda cu tigari se face in sudul Romaniei!

In prima jumatate a anului 2024, autoritatile romane au capturat peste 40 de milioane de tigarete de contrabanda, dintre care peste 75% inregistrate in zona de sud a tarii. Valoarea pe piata neagra a tigaretelor retinute in primele luni ale anului se ridica la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator in timp real al capturilor de tigarete de contrabanda din Romania.
In acelasi timp, piata neagra a tigaretelor a crescut la nivelul lunii mai pana la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce releva dinamica intensa a acestui fenomen in specularea conditiilor de instabilitate geopolitica si, implicit, nevoia continua de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei. Un nivel scazut al traficului ilicit cu tigarete inseamna implicit si venituri mai mari la bugetul de stat.
BAT, cel mai mare jucator de pe piata tutunului din Romania, este si unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2023, pe fondul unei medii anuale a contrabandei de 8,2%, BAT Romania a avut o contributie totala de 10,8 miliarde lei in accize si taxe la bugetul de stat. Bugetul de stat al Romaniei pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun, sub forma de accize si taxe care nu au fost incasate.
“Pentru prima data in ultimii 3 ani nivelul contrabandei cu tigari a depasit pragul de 10% din totalul pietei, iar acesta este un semnal serios de alarma privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la granitele tarii. In acest context, salutam anuntul Ministerului de Finante privind operationalizarea sistemelor de scanare fixe si mobile in puncte de trecere a frontierei si asumarea ca pana la sfarsitul anului in vamile din Romania sa functioneze deja 9 astfel de dispozitive.
Cresterea nivelului consumului de produse de pe piata neagra se traduce atat in pierderi majore pentru bugetul statului, cat si intr-un pericol real la adresa sigurantei consumatorilor. De aceea, masurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele tarii trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumparare a consumatorilor si capabil sa asigure predictibilitatea fiscala necesara combaterii contrabandei, care afecteaza direct consumatorii romani, bugetul de stat, dar si companiile platitoare de taxe si angajatii acestora”, declara Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT.
Conform Nanny State Index 2023, Romania aplica cele mai mari taxe pentru produsele din tutun raportat la veniturile populatiei si la puterea de cumparare, iar la polul opus, cu cele mai mici niveluri ale taxarii tutunului, se afla tari precum Luxemburg, Austria sau Germania.[2]
Marile capturi de contrabanda, retinute in 2024 in sudul tarii
Cele mai mari capturi de tigarete de contrabanda, reprezentand 75% din totalul capturilor inregistrate pana la nivelul lunii iulie, s-au inregistrat in zona de sud a tarii, pe fondul preturilor la tigari semnificativ mai mici in tarile de la sudul granitelor Romaniei.
Cele mai mari capturi de tigari de contrabanda au fost retinute de autoritatile romane in prima parte a anului in judetele Teleorman (9,9 milioane de tigarete), Dolj (7,2 milioane de tigarete) si Giurgiu (5,3 milioane de tigarete). Si in judetul Caras Severin s-au inregistrat volume semnificative anul acesta, o captura consistenta in urma careia au fost retinute peste 5 milioane de tigarete de contrabanda fiind inregistrata chiar la inceputul lunii iulie.
Romania are 2.000 de km de granita cu tari non-UE, in care pretul tutunului poate fi de pana la trei ori mai mic, iar fiecare container de tigari ilegale inseamna 1 milion de euro profit pentru retelele de contrabanda. Datele despre evolutia capturilor de tigarete de pe teritoriul Romaniei sunt centralizate in timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o initiativa BAT care are scopul de a sustine eforturile autoritatilor, prin centralizarea capturilor din intreaga tara, dar si de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu tigari asupra societatii. Campania este desfasurata in parteneriat cu Politia Romana, Politia de Frontiera Romana, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Vamala Romana. Campania „Stop contrabanda” a fost lansata de BAT in 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu tigari.
Bani
Perceptiile consumatorilor produselor de vapat reflecta efecte benefice comparativ cu fumatul traditional

Rezultatele celui mai recent studiu IRES, care reflecta perceptia utilizatorilor de produse cu risc redus* din Romania, arata ca acestia sunt dispusi sa caute alternative la fumat. In plus, consumatorii care au trecut de la fumat la produse care incalzesc tutunul, cum ar fi glo, sau la produse de vapat, afirma ca percep imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste starea fizica si stilul de viata comparativ cu fumatul. Aceasta este a patra editie a studiului privind perceptiile consumatorilor realizat de IRES referitor la produsele care incalzesc tutunul, iar rezultatele intaresc concluziile editiilor precedente. Aceasta editie a studiului a inclus, in premiera, perceptiile consumatorilor asupra trecerii de la fumat la produse de vapat, iar rezultatele reflecta efecte benefice similare.
Fumatorii romani care au trecut complet la produse cu risc redus* au indicat imbunatatiri ale conditiei fizice atunci cand utilizeaza produse care incalzesc tutunul sau de vapat comparativ cu fumatul, anume:
- 86% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 83% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea ii fac sa tuseasca mai putin comparativ cu fumatul;
- 76% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 82% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin dantura comparativ cu fumatul;
- 70% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 81% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin capacitatea de a face efort fizic comparativ cu fumatul
Consumatorii de produse cu risc redus* care au facut trecerea completa la acest tip de produse si nu mai fumeaza spun, de asemenea, ca resimt si beneficii sociale comparativ cu fumatul:
- 99% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin miros neplacut pe haine si pe maini:
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse afecteaza mai putin calitatea aerului la interior;
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 94% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin gust neplacut in gura.
Fumatorii cauta alternative cu risc redus* adaptate nevoilor lor, releva studiul IRES
BAT are un scop clar de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sanatatii si, pentru a realiza acest lucru, compania dezvolta de peste zece ani o gama larga de produse placute cu risc redus*, destinate consumatorilor adulti.
Conform studiului de perceptie a consumatorilor realizat de IRES, principalele argumente luate in considerare pentru utilizarea produselor cu risc redus* mentionate de fumatorii care au facut trecerea la acest tip de produse, indiferent daca uneori mai fumeaza sau nu, sunt experienta satisfacatoare (56%) si potentialul de risc redus al produselor care incalzesc tutunul (56%) sau de vapat (51%).
„Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului este din ce in ce mai relevant pentru consumatori, asa cum reiese din cea de-a patra editie a acestui studiu, ale carui rezultate confirma din nou faptul ca alternativele cu risc redus* sunt o optiune viabila pentru cei care nu pot renunta la fumat. Alaturi de dovezile stiintifice solide care sustin produsele care incalzesc tutunul si produsele de vapat ca alternative cu risc redus* la fumat, perceptiile consumatorilor reprezinta o resursa informationala valoroasa pentru public si pentru autoritatile de reglementare, deoarece evidentiaza potentialul acestor produse ca solutii eficiente pentru reducerea incidentei fumatului”, a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
„Studiul derulat de IRES scoate in evidenta o confirmare a tendintei de perceptie favorabila a efectelor utilizarii simultane sau ale trecerii de la tigari la produsele de tutun incalzit sau la tigari electronice. In ambele cazuri remarcam, in primul rand, o reducere a efectelor secundare asociate cu degradarea sanatatii (prezenta tusei, afectarea danturii, capacitatea de a face efort fizic). In al doilea rand, se remarca o reducere a unor factori posibili de inducere a distantarii sociale motivata olfactiv prin diminuarea mirosului neplacut pe haine, pe maini, in respiratie sau in aerul din interior. Fumatul in sine are o componenta serioasa de socializare, iar daca efectele secundare indezirabile sunt mai reduse, acest spatiu potential al socializarii ii poate include si pe cei care sunt mai putin deranjati de efectele utilizarii alternativelor la tutunul traditional. In al treilea rand, studiul nostru confirma tendintele din anii anteriori privind posibilitatea renuntarii la fumat, dar si a reintoarcerii la tigarile traditionale, in eventualitatea restrictionarii utilizarii in interior sau a cresterii pretului la produsele de tutun incalzit sau tigari electronice”, a mentionat Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul Institutului IRES.
Bani
Cu 2,1 miliarde de euro, BAT România este al doilea contributor al bugetului de stat

BAT, cea mai mare companie de produse din tutun și nicotină din România, este al doilea cel mai mare contribuabil al României, cu o contribuție totală de 10,8 miliarde lei (2,1 miliarde euro) în accize și taxe la bugetul de stat în 2023. Această sumă se adaugă celor 26,1 miliarde de euro contribuție directă a BAT la bugetul de stat în circa 27 de ani de activitate pe piața locală*.
BAT este cel mai mare jucător de pe piața tutunului, cu o cotă de piață de circa 50%, un investitor strategic și un angajator de top în România. Investițiile totale ale companiei în fabrica din Ploiești au depășit pragul de 500 de milioane de euro de la construcția sa în 1996. Compania și-a triplat numărul de angajați în ultimii ani în cele trei entități economice prezente în România (de la aproximativ 1.200 de angajați în 2013, la peste 3.000 în prezent) și generează indirect alte 30.000 de locuri de muncă, prin lanțul de distribuție și aprovizionare. În ultimul an, BAT și-a extins echipa locală și a investit în renovarea birourilor celor două entități din București, pentru a oferi angajaților spații funcționale care să încurajeze flexibilitatea, colaborarea, creativitatea și un impact redus asupra mediului.
„Suntem mândri să fim unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat și la economia României: de circa 27 de ani, investim în dezvoltarea oamenilor și a afacerii noastre și pentru a genera un impact pozitiv în societate; colaborăm activ cu furnizori și parteneri locali, într-un cadru comercial solid care sprijină întreprinderile mici și mijlocii și contribuie la dezvoltarea unei economii locale solide. Continuăm dezvoltarea afacerii noastre în România și ne bazăm pe o reglementare sustenabilă, care include un cadru fiscal moderat și predictibil, capabil să protejeze industria legitimă de alternative ilegale și, totodată, să susțină inovația și tehnologia necesare pentru dezvoltarea de produse care să răspundă așteptărilor consumatorilor noștri”, a spus Jorge Araya, Director al Ariei Europa de Sud – Est în cadrul BAT.

BAT este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de bunuri de larg consum și exportatori din România. 70% din volumele produse în fabrica BAT din Ploiești, țigări și consumabile din tutun pentru glo, cel mai inovator dispozitiv care încălzește tutunul din portofoliul companiei, sunt exportate în peste 50 de țări din întreaga lume. Fabrica BAT din Ploiești este a doua cea mai mare fabrică a grupului din Europa și între primele 5 din lume.
BAT este, de asemenea, singura companie care oferă în prezent fumătorilor adulți din România toate cele trei categorii de produse cu risc redus*, precum produse pentru vapat, produse de încălzire a tutunului și produse moderne cu nicotină pentru uz oral. Compania investește circa 2 miliarde de lire anual în dezvoltarea alternativelor cu risc redus* la fumat.
Despre BAT în România
- BAT este cel mai mare jucător al industriei tutunului pe piața din România, cu o cotă de piață de circa 50%
- BAT are în prezent peste 3.000 de angajați în cele trei entități economice ale grupului și generează peste 30.000 de locuri de muncă pe lanțul de distribuție
- Portofoliul BAT în România include în prezent toate cele trei categorii de produse care nu implică arderea tutunului, respectiv glo – dispozitivul pentru încălzirea consumabilelor din tutun sau plante, dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral
- Obiectivul nostru strategic este de a construi un viitor mai bun – A Better Tomorrow™ – prin intermediul unei lumi fără fum, în care fumătorii aleg să treacă de la fumat la alternative care nu implică arderea tutunului
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/bucur3sti/domains/bucurestiul.ro/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 49
Trebuie să fii autentificat pentru a posta un comentariu Conecteaza-te