Zi importantă, astăzi, la Curtea de Apel București, pentru supraviețuitorii și rudele celor care au murit în incendiul din octombrie 2015 din clubul Colectiv.

Astăzi are loc încheierea de ședință cu dezbaterile pe schimbarea de încadrare juridică, de la abuz în serviciu la neglijență în serviciu.

Răniții din Colectiv și familiile celor care au murit în urma acestei tragedii au atras atenția într-o scrisoare deschisă că, dacă acest lucru se va înfăptui, ”ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină și la „îndulcirea” până la derizoriu a pedepselor acordate”.

Conform sursei citate, dacă se va schimba încadrarea juridică, ”inculpații s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporționate față de gravitatea faptelor comise și a consecințelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiție din România”.

La termenul din instanță care a avut loc în 14 aprilie 2021, s-a anunțat că ”se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor inculpaților”. 

De asemenea, la termenul din 28 mai 2021, avocatul lui Antonina Radu, unul dintre cei doi pompieri inculpați, a cerut schimbarea încadrării juridice, din abuz în serviciu, în neglijență în serviciu, apreciind că forma de vinovăție, în cazul în care inculpata va fi găsită vinovată, este culpa.

În replică, procuroarea DNA a susținut că tragedia s-a produs datorită unui cerc vicios, format din acțiunile și inacțiunile inculpaților, care au contribuit în mod egal și interdependent la producerea unui ”sinistru”, fără a exista vreun criteriu de ierarhizare a vinovăției.

În opinia sa, ar fi fost suficient ca doar una dintre aceste acțiuni sau inacțiuni să nu fi existat, pentru a se întrerupe ”lanțul cauzal” al producerii tragediei din clubul Colectiv.

Procuroarea DNA a fost de părere că între infracțiunea de abuz în serviciu și vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale tuturor persoanelor care s-au aflat în data de 30.10.2015 în clubul Colectiv există o legătură de cauzalitate.

În opinia sa, îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpații Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia și Ganea Luminița Larisa a făcut posibilă funcționarea clubului Colectiv. Aceștia au întocmit, avizat și emis acordul și autorizația de funcționare, deși Clubul Colectiv nu avea autorizație de securitate la incendiu.

Practic, primarul și cei doi funcționari știau că spațiul ce se solicită a fi autorizat era o hală de producție, dar au permis – totuși – ca hala de producție să funcționeze ca spațiu de alimentație publică, discotecă, club, bar, conform codurilor CAEN înscrise pe autorizația de funcționare.

În felul acesta, ei au permis, implicit, susținerea concertului trupei Goodbye to Gravity într-un spațiu improvizat, punându-l la dispoziția publicului, considerându-l sigur – a mai arătat procuroarea DNA.

Concluzia, în opinia sa, este faptul că folosul necuvenit pentru altul și vătămarea drepturilor ale persoanelor are legătură cu siguranța fizică a cetățenilor din localurile de alimentație publică.

De altfel, procuroarea DNA a prezentat, în expunerea sa, declarația martorului Daniel Băluță (la acea vreme era viceprimar al sectorului 4), potrivit căreia ”schimbarea destinației unui spațiu în situația în care se cerea de la primărie o autorizație de funcționare se constată chiar de primărie. În momentul în care se solicită de la primărie o autorizație de funcționare este obligatorie depunerea la dosar a unei autorizații de construcție. Dacă spațiul destinației a fost schimbat atunci este obligatorie depunerea unei autorizații de construcție. În această situație autorizația PSI este parte componentă a autorizației de construcție care face dovada schimbării legale a destinației spațiului.”

În concluzie, a mai arătat procuroarea DNA, în contextul celor prezentate, a scoate din lanțul cauzal activitatea infracțională a inculpaților Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminița Larisa, Radu Antonina și Matei George Petrică ”presupune a nega evidența”.

Ea a subliniat faptul că încadrarea juridică corectă este cea care a fost dată prin rechizitoriu, pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința primei instanțe și, evident, cu obligarea, în solidar, a inculpaților, cu părțile responsabile civilmente.

La termenul din 28 mai, unul dintre avocații lui Piedone, Florin Cojocaru, a susținut că, în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, consecinţele nu pot consta în vătămarea corporală sau decesul unor persoane.

El a făcut referire la o hotărâre a Curții Constituționale, care a decis că, în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, singura formă de vinovăţie posibilă este intenţia.

Asta înseamnă că, în îndeplinirea actului care i se impută funcţionarului public, acesta prevede rezultatul faptei sale şi, fie urmăreşte producerea lui, fie nu urmăreşte, dar acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat.

În opinia sa, dacă acest rezultat pe care îl prevede funcţionarul public poate consta în moartea unor persoane ori în vătămarea corporală a unor persoane, ”nu mai poate subzista încadrarea pe abuz în serviciu”, ci ar deveni incidente, dată fiind intenţia, cel puţin indirectă.