Întrebat despre recentele propuneri ale autorităților de creștere a accizei pentru produse din tutun și nicotină în septembrie 2023, Jorge Araya, Director al Ariei Europa de Sud – Est în cadrul BAT, a declarat:

„Suntem profund îngrijorați de intenția Ministerului de Finanțe de a-i face pe români să plătească prețuri ca în Germania din salarii românești. Calendarul moderat de cinci ani de creștere a accizei, adoptat cu mai puțin de 12 luni în urmă, ar fi trebuit să asigure predictibilitatea fiscală necesară combaterii traficului ilicit. Nu trebuie uitat că traficul ilicit înseamnă și scăderea veniturilor la bugetul de stat, finanțarea rețelelor criminale și accesul necontrolat la produse care nu respectă standarde de calitate sau de igienă.

Prin susținerea unei a doua majorări a accizei în acest an, după cea din aprilie, Ministerul Finanțelor ignoră atât faptul că accizele și prețurile țigaretelor din România sunt cele mai mari din UE raportate la puterea de cumpărare, precum și realitatea că, în toate țările învecinate României, țigările pot fi cumpărate la aproximativ jumătate din preț, contrabanda fiind foarte profitabilă.

Sperăm ca un dialog deschis și susținut să releve faptul că o creștere a sarcinii fiscale asupra companiilor legitime și a cetățenilor cinstiți nu este soluția potrivită, mai ales când există loc de eficientizare în privința colectării veniturilor la bugetul de stat prin intensificarea eforturilor împotriva contrabandei.

Rămânem deschiși consultărilor pentru a construi împreună un viitor sustenabil, prin identificarea celor mai bune soluții de reducere a comerțului ilicit, cu toate beneficiile pe care le poate aduce acest lucru pentru veniturile statului, pentru companii și, cel mai important, pentru cetățenii români”.

Despre BAT în România

•          BAT, cel mai mare jucător de pe piața tutunului din România, a avut un impact total în economie de peste 125 de miliarde de euro* în primii 25 de ani de prezență pe piața locală. Din această sumă, aproximativ 24 de miliarde de euro reprezintă contribuția directă la bugetul de stat sub formă de taxe și accize.

•          BAT este unul dintre cei mai mari contribuabili ai României, cu o contribuție totală de 10,5 miliarde lei (2,1 miliarde euro) în accize și taxe la bugetul de stat în 2022.

•          Investițiile totale ale companiei în fabrica din Ploiești au depășit pragul de 500 de milioane de euro de la construcția sa în 1996.

•          BAT are în prezent peste 3.000 de angajați în cele trei entități economice ale grupului din România și generează peste 30.000 de locuri de muncă pe lanțul de distribuție.

•          În decembrie 2017, BAT a lansat în România glo, cel mai inovator dispozitiv al companiei care încălzește, nu arde tutunul.

Despre BAT la nivel global 

BAT este o companie de top, cu mai multe categorii de bunuri de larg consum, al cărei obiectiv este de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sănătății, ceea ce presupune angajamentul de a oferi consumatorilor adulți o gamă variată de produse cu risc redus*.

Compania susține clar că țigările cauzează riscuri majore la adresa sănătății și că singura modalitate prin care acestea pot fi evitate este renunțarea la fumat. BAT îi încurajează pe cei care continuă să fumeze să facă trecerea complet la alternative cu risc redus dovedit științific***. Pentru a realiza acest lucru, BAT se transformă într-o afacere cu multiple categorii de bunuri de larg consum, centrată cu adevărat pe consumatori.

Obiectivul BAT este ca 50 de milioane de consumatori să aleagă produsele sale care nu implică arderea tutunului pâna în 2030 și de a genera venituri de 5 miliarde de lire sterline din noile categorii pâna în 2025. BAT și-a stabilit o serie de obiective ambițioase de sustenabilitate, precum neutralitatea emisiilor de carbon pentru Scopurile 1 și 2 până în 2030, eliminarea utilizării plasticului de unică folosință non-necesar și realizarea tuturor ambalajelor din plastic reutilizabil, reciclabil sau compostabil până în 2025.

BAT are peste 50.000 de angajați. Grupul BAT a generat venituri de 27,65 miliarde de lire sterline în 2022 și un profit din operațiuni de 10,52 miliarde lire sterline.

Portofoliul strategic al companiei include marcile sale globale de țigarete și o categorie tot mai largă de produse cu risc redus*** din tutun și nicotină, precum și produse tradiționale din tutun care nu implică arderea tutunului. Între acestea se numară țigări electronice, produse de încălzire a tutunului, produse moderne pentru uz oral, inclusiv produse cu nicotină pentru uz oral fără tutun, precum și produse orale tradiționale, cum ar fi snus și snuff umed. În 2022, 22,5 milioane de consumatori au ales noile categorii de produse BAT care nu implică arderea tutunului, o creștere de 4,2 milioane față de anul precedent.

*Bazat pe dovezile existente și presupunând o trecere completa de la fumat la aceste produse, care nu sunt lipsite de risc și provoaca dependența.

“Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării” (FJSC) din cadrul Universității din București finalizează un amplu proiect de rebranding și își lansează o nouă imagine vizuală, în colaborare cu grupul de comunicare WOPA. Aceasta este o premieră la nivel de rebranding instituțional modern: FJSC este prima instituție de învățământ superior public din România care își relansează imaginea, în linie cu așteptările și comportamentului noilor generații de studenți și profesori.

Astfel, FJSC va utiliza începând de joi, 16 martie 2023 un nou logo, ce beneficiază de un design contemporan și care ilustrează aspectele definitorii pentru prestigioasa instituție de invățământ: creativitate, claritate și transparența comunicării. Spectrul de culori utilizate în declinarea acestuia, cât și a elementelor de comunicare fizice și digitale, este unul contemporan, inspirat din platformele digitale, pentru a încuraja apropierea studenților de instituția de invățământ.

De asemenea, noul website al FJSC este gândit ca o platformă de interactivitate cu utilizatorii, după modele actuale ale celor mai importante instituții de invățământ internaționale. Cu un target dual – atât studenții existenți care au nevoie constant de informații academice actualizate pe parcursul studiilor, cât și viitorii studenți la licență sau master, liceeni sau absolvenți ai altor instituții de învățământ – website-ul și întreaga experiență online cu platformele FJSC pot influența decizii de carieră pentru viitor. Abordarea noului site a fost regândită pornind de la structură, pentru a facilita navigabilitatea și experiența utilizatorilor, iar scopul a fost de a implementa o cantitate considerabilă de informații care să poată fi accesată extrem de ușor. Acesta se regăsește la adresa: www.fjsc.unibuc.ro.

“Peste 55% dintre absolvenții noștri profesează în domeniul studiat în facultate: Publicitate, Comunicare și Relații Publice, Jurnalism. Absolvenții FJSC sunt jurnaliștii viitorului sau viitorii strategi în comunicare și influenceri ai business-ul din România – deciziile și activitatea lor au o influență majoră atât în cadrul marilor multinaționale cât și în cadrul companiilor antreprenoriale locale. Suntem mândri să fim promotori în ceea ce considerăm a fi primul proiect major de rebranding în sistemul instituțional românesc de educație. Pentru un învățământ modern în jurnalism și comunicare, noua identitate digitală exprimă adecvarea facultății la provocările tehnologice și la impactul revoluției digitale,” declară profesorul Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.

“Noul website și noua identitate vizuală reprezintă un proiect complex, în care partenerii grupului de comunicare Wopa, strategi și creativi, au venit cu soluții care răspund nevoilor de comunicare ale FJSC. Felicit agenția pentru deschiderea cu care am colaborat, pentru propunerile creative și modul exemplar în care au implementat pro bono propunerile tehnice venite din partea beneficiarului, precum și așteptările colectate de în ultimii ani la profesorii de comunicare din facultatea noastră”, subliniază Dan Podaru, prodecan FJSC.

Noua identitate vizuală FJSC va fi lansată joi, 16 martie, iar în cadrul evenimentului de lansare vor lua cuvântul prof. univ. dr. Laura Comănescu, prorector al Universității, decanul FJSC – Antonio Momoc, prodecanul FJSC – Dan Podaru, Ionuț Datcu – CEO Wopa Communication, Andreea Bozoi – Managing Director, Fortuners, jurnaliștii Cosmin Stan (ProTV), Lavinia Petrea (ProTV), Paula Herlo (ProTV), Lucian Mandruță (DigiFM), Ligia Munteanu (Digi24), Tudor Mușat (B1 TV).

Domeniul comunicării a înregistrat o creștere importantă în ultimii ani, în contextul accelerării investițiilor străine și a necesității de specialiști pregătiți pe acest segment. Doar în anul 2022, pe segmentul local de advertising, investițiile au depășit valoarea de 600 de milioane de euro, potrivit datelor industriei.

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universității din București este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, prin Hotărârea de Guvern nr. 55 din 19.01.1990 și formează încă de la înființare studenți în trei specializări la nivel licență: Jurnalism, Publicitate, Comunicare și Relații Publice. Printre absolvenții FJSC se numără Petrișor Obae (paginademedia.ro), Alex Nedea (recorder.ro), Corina Caragea (ProTV), Tudor Mușat (B1TV) sau Luca Niculescu, fost jurnalist, fost ambasador, secretar de stat special pentru aderarea la OCDE.

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București este acreditată de ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Superior) și membră a Asociației Europene de Formare în Jurnalism (EJTA) și a Institutului European pentru Educație în Comunicații Comerciale. Profesionalizarea presei, responsabilitatea față de interesul public, etica profesională în comunicarea publică, educația media, alfabetizarea digitală, combaterea dezinformării reprezintă valorile prin care aceasta încurajează o cultură politică a participării  democratice. Misiunea FJSC este una strategică de formare a unor jurnaliști și comunicatori responsabili cu obiectivul major al informării corecte a opiniei publice, al promovării valorilor libertății și democrației contemporane. Facultatea are misiunea de a răspunde nevoilor de formare profesională, de a forma specialiști, dar și cetățeni responsabili.

Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, anunţă că 466 de noi locuri de parcare sunt amenajate în aceste zile şi că în decurs de un an numărul locurilor publice de parcare a crescut de la 10.462 la 28.185.

„Astăzi, Compania Municipală Parking Bucureşti amenajează noi locuri de parcare pe străzile Dumbrava Roşie, Calea Plevnei, B-dul Unirii şi Nerva Traian. În funcţie de vreme, echipele CMPB vor lucra şi în weekend, urmând să fie realizate, în total, 466 de noi locuri publice de parcare. În martie 2022, Primăria Capitalei, prin CMPB, avea în exploatare 10.426 de locuri de parcare. Într-un singur an, aproape am triplat numărul locurilor publice de parcare. Astăzi Municipalitatea administrează 28.185 de locuri marcate cu albastru”, a scris viceprimarul, pe Facebook.

El a estimat că în perioada 2023 – 2024 vor fi înfiinţate în jur de 85.000 de noi locuri parcare în interiorul Inelului Central, potrivit Agerpres.

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a subliniat vineri importanţa proiectării de noi locuri de parcare în zona centrală şi de nord.

„Ce mă interesează pe mine foarte tare este să terminăm proiectarea locurilor de parcare din zona centrală şi din zona de nord. Ne-am stabilit un termen optimist pentru luna mai a acestui an, pentru a începe să marcăm noi locuri de parcare în zona centrală şi de nord. Într-adevăr, pe ceea ce înseamnă controlul a ce se întâmplă pe parcarea în Bucureşti sunt lucruri de îmbunătăţit semnificativ”, a spus Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă.

El a estimat că în prezent Compania Parking încasează aproximativ 2 milioane de lei pe lună, dar a subliniat că obiectivul autorităţii locale nu este taxarea populaţiei, ci încurajarea folosirii transportului public.

„Obiectivul nostru nu este să luăm bani de la oameni. Obiectivul nostru este – prin a oferi condiţii mai bune de transport public şi prin taxarea parcării – să convingem oamenii, spre beneficiul tuturor, să se mute din maşina proprietate personală către transportul public. Banii pe care îi încasează compania sunt de ordinul 2 milioane de lei pe lună, cam aşa”, a spus Nicuşor Dan.