Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) organizează, miercuri şi joi, la Bucureşti, întâlnirea informală a directorilor pentru dezvoltare rurală din statele membre ale Uniunii Europene, reuniune organizată în contextul Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene.
Potrivit unui comunicat al MADR remis AGERPRES, evenimentul este dedicat dezbaterii unui subiect de actualitate la nivelul Uniunii Europene, respectiv reînnoirea generaţiilor în agricultură, o temă prioritară în contextul negocierilor Politicii Agricole Comune (PAC) post 2020.
În cadrul evenimentului, reprezentanţi ai autorităţilor române şi ai Comisiei Europene, precum şi asociaţii de fermieri reprezentative la nivel european vor susţine prezentări privind modalităţile de sprijin a tinerilor fermieri în contextul viitoarelor Planuri Strategice PAC.
De asemenea, vor fi anunţate rezultatele concrete înregistrate în actuala perioadă de programare în ceea ce priveşte atragerea tinerilor în agricultură.
Reuniunea va oferi participanţilor oportunitatea împărtăşirii experienţelor cu privire la mecanismele de sprijin disponibile pentru reînnoirea generaţiilor în agricultură şi, totodată, va facilita dezbaterea perspectivelor oferite de viitorul cadru de programare al Politicii Agricole Comune.
Din propunerea Comisiei cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună până la acest moment nu văd fermieri perdanţi în România, a afirmat, vineri, Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (CE), la conferinţa „Reforma Politicii Agricole Comune”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Institutul European din România.

„În România nivelul bugetar se menţine. În sensul că atât pe Fondul European de Garanţii Agricole România câştigă un pic, nu pierde. Deci reducerea bugetului PAC nu va afecta cu nimic nivelul Pilonului I în România. România va câştiga, de asemenea, la nivelul mediu al subvenţiilor, suntem în acel proces de convergenţă externă, în sensul că cei care sunt sub media plăţilor pe hectar în Uniunea Europeană vor avea o creştere, România încadrându-se în această categorie. Iar pe partea de Dezvoltare Rurală, pentru a menţine acelaşi nivel de finanţare publică pentru dezvoltarea rurală, va trebui o contribuţie naţională mai mare care să compenseze reducerea din bugetul european. Acesta este logica de menţinere a aceluiaşi nivel de finanţare în mediul rural. Din propunerea Comisiei până la acest moment, la nivelul de negociere de până în prezent, nu văd fermieri perdanţi în România”, a declarat Mihail Dumitru.

Pentru regulamentul de bază al Politicii Agricole Comune au fost depuse 6.000 de amendamente pe care raportorii le vor transforma în 123 de amendamente de compromis ce ar putea fi votate pe 2 aprilie, a afirmat, vineri, Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (CE), la conferinţa „Reforma Politicii Agricole Comune” – conferinţă organizată de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Institutul European din România.

„La nivelul Parlamentului au fost produse aproape 10.000 de amendamente pentru întreg pachetul PAC, care este constituit din trei regulamente. Numai pentru regulamentul de bază, regulamentul planului strategic, s-au produs în jur de cinci mii şi ceva, şase mii de amendamente. Raportorii din Parlament au avut şi au o sarcină foarte dificilă de a topi aceste 6.000 de amendamente într-un număr redus de amendamente care să poată fi votate. Înţeleg că ele au fost transformate în 123 de amendamente de compromis şi Parlamentul, Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi-a propus să voteze aceste amendamente în şedinţa din 2 aprilie”, a declarat Mihail Dumitru.

El a spus că au trecut 10 luni de la adoptarea viitoarei PAC. Parlamentul şi Consiliul au început în Parlament procesul de ajustare a propunerii Comisiei. La nivelul Consiliului, sub preşedinţia austriacă şi acum sub preşedinţia românească s-au făcut paşi importanţi, s-au discutat şi s-au clarificat, s-au propus amendamente. România vrea să obţină un acord parţial general până la sfârşitul mandatului ei. El a afirmat că acest acord parţial general înseamnă toate elementele politicii agricole fixate, mai puţin elementele bugetare.