Curtea de Apel București ar putea stabili, vineri, decizia definitivă în dosarul de mare corupție al fostului edil al Capitalei Sorin Oprescu, condamnat deja, la 5 ani și patru luni de închisoare cu executare pentru aderare la GIO și fapte de mare corupție.

Curtea de Apel București, a rămas, în 28 ianuarie, în pronunțare pentru a treia oară în cazul apelurilor fostului edil al Capitalei, medicul Sorin Oprescu și a inculpaților judecați și condamnați deja în fond pentru fapte de mare corupție.

După ascultarea concluziilor finale privind o schimbare de încadrare juridică nefavorabilă celor judecați, inculpații au vorbit din nou în fața judecătorilor CAB, în ultimul cuvânt.

Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, a avut un discurs lung, pe parcursul căruia a prezentat prin propria optică mersul acestui dosar, în care a primit deja o condamnare cu executare pentru faptele de care este acuzat.

Astfel edilul a reclamat în fața Curții un magistrat de la Tribunalul București care l-ar fi umilit la un moment dat, când se judeca o contestație.

„Mi-a spus ”Hai Marș”„…

„…

De pe scaun mi-a spus hai marș de aici. Am văzut în ăștia șapte ani cum se face copy paste. Judecătorul s-a pensionat. Și ce dacă s-a pensionat. „Hai marș de aici. Plecați de aici cu prostiile„. Ei, după pensionare, a venit să îl operez.

L-am operat. Ce să fac eu? Am pus mâna pe bisturiu și l-am operat.

Ce să cred eu când aud parchetul cum susține numai minciuni fără vreo probă. N-am spus în viața mea vreodată că e vreun proces politic. Acest dosar.

Dar azi da. Azi spun în gura mare, este un proces politic! Da domnule președinte. Eu trebuia să plec de acolo.

Asa trebuia sa fac. Sa plec. Am cerut sa se devoaleze faptul că s-a discutat pe probele puse la dispoziție de SRI.

Protocoalele sunt anulate dar eu am rămas cu aceleași interceptări. Să nu credeți că am intrat în vreo fază de paranoia altfel nu mă mai lăsau ăștia să operez”, le-a spus medicul judecătorilor în ultimul său cuvânt.

DNA vrea ca eu să dispar…acolo… în pușcărie

El a continuat și a explicat că nu se face vinovat de acuzele DNA și că inclusiv ar exista probe ale anchetatorilor care ar dovedi acest lucru.

„Nu am auzit o vorba deși am rugat. Verificați că toate comisiile rogatorii din lume au revenit cu rezultat negativ.

Am rugat sa se observa în clar cum spune denunțătorul care m-a filmat că el mi-a adus bani. Ca era vorba de 16.000 de euro pentru Nadina.

M-am trezit cu Popa la Mogoșoaia. I-am și zis: ce cauți mă aici. Du-te ma acasă. El spunea: Nu nu nu. Că e urgent. Eu: Ce era urgent? Era urgentă acțiunea procuraturii.

I-am spus: Du-te ma acasa. E bunică-tu mort. Mergi acasă.â

Ceea ce încearcă acum parchetul e probabil ca Oprescu sa dispară. Acolo in pușcărie.

Nu am contestat vreodată încadrarea și știți de ce? Pentru că nu sunt și nu m-am simțit vinovat.

Dar exacerbarea și neadevarurile astea mă omoară mai mult decât orice. Din ambiție face DNA asta. Din ambiție fac ei asta.”, a mai spus fostul edil al Capitalei.

Acesta a cerut la finalul monologului achitarea pentru toate faptele de care este acuzat și pentru care prima instanță a stabilit pedepse cu executare.

Curtea de Apel București a rămas, vineri, în pronunțare în acest caz și a stabilit că decizia definitivă va fi luată peste aproximativ două luni, respectiv, la finalul lunii martie.

Ani grei ceruți de DNA pentru inculpați

Astfel procurorul DNA a cerut în sala de judecată majorarea tuturor pedepselor aplicate în acest dosar precum și condamnarea unora dintre inculpați pentru unele fapte pentru care au fost achitați de Tribunalul București.

Concret magistratul a invocat o atitudine blândă a instanței de fond față de „persoana inculpaților și funcțiile” prin prisma cărora aceștia au făcut faptele.

Reprezentantul Direcției a reamintit judecătorilor de la Curtea de Apel București faptele pentru care Oprescu și celelalte persoane au fost deferite justiției, defalcat, pedepsele aplicate de către judecătorul de la Tribunalul București iar apoi a expus motivele concrete pentru care aceste pedepse trebuie mărite și de ce nu se impunea achitare pentru a unele dintre fapte.

Interceptări legale

„În esență s-a reținut ca inculpații au aderat unui grup infracțional ce se ocupă cu fapte de corupție.

Un prim argument este nelegala înlăturarea a interceptarilor din dosar.

Observați ca nu exista niciun fel de implicare a SRI în acest dosar. Observați ca procesele verbale de redare a convorbirilor ambientale și transcripturile au fost întocmite de ofiteri de politie judiciara.

În acest dosar s-a folosit strict doar infrastructura efectivă a SRI iar orice alte acte subsecvente folosirii tehnicii fizice a fost făcut de ofițeri de poliție judiciară.

Astfel reveniți și aduceți in materialul probatoriu toate interceptările produse în cauza”, e explicat pe ton alert magistratul DNA.

Cu tunul pe Oprescu

„Solicităm aplicarea confiscării extinse la Oprescu Sorin. Vorbim de sume de bani uriașe găsite la percheziții. El a susținut ca sunt sume ale tatălui său. El nu a putut face nicio formă de dovadă privind aceste sume uriașe de bani.

Inculpatul a spus că sumele de bani au fost primite cu titlu licit. Referitor la pedepse, constatăm o infracțiune de luare de.mita de 25 000 de euro.

Se recunoaște primirea banilor dar nu natura primirii lor. O faptă de grup infracțional organizat. Spune despre fapta că nu știe nimic.

Omul cu funcția cea mai mare din acest dosar, omul care semna, spune că nu știe nimic. Fără el nu se efectua nicio plată.

Plățile în acest dosar au fost făcute foarte repede în vreme ce la perioada respectivă se făceau foarte greu potrivit statisticilor.

Orientați pedepsele către maximum special.

Prin prisma funcției deținute a inteles sa pervertească actul administrativ. A înțeles să comită cele mai grave fapte prevăzute de Codul Penal.

Pentru fapta denslalare de bani alemcati-va atent și observați ca faptele s-au derulat așa cum a fost explicat în dosar.

Din cei 25.000 de euro Oprescu ia suma de 11.000 de euro și se duce și îi duce inculpatei Adina Rus.

Avem spălare de bani pentru că în loc să ducă banii acasă el s-a dus la Adina Rus și i-a oferit bani murdari în speranța albirii lor”, a explicat procurorul DNA în instanță.

În cazul celorlalți inculpați procurorul a arătat că funcțiile pe care le-au deținut le-a facilitat comiterea acestor fapte de mare corupție și rularea unor sume uriașe de bani ce au fost supuse mecanisemlor ilegale de albire, respectiv de a fi introduse in circuitul curat al banilor.

Bani murdari spălați de oamenii administrației publice

„În cazul pedepselor aplicate lui Florin Șupeală director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului (C.C.P.B.P.B.) cu atribuții de director adjunct, la data faptelor se impune individualizarea corectă prin majorarea pedepselor.

Se reține circumstanța provocării de către instanța de fond dar ea nu este motivată efectiv de instanță. Nu exista la dosar o dovada a vreunei provocări.

El mai are o condamnare definitivă din 2013. Deci se afla în recidiva postcondamnatorie”, a mai spus procurorul de la DNA.

Dacă ne permitem corupție în administrație să ne permitem și pedepse pe măsură

„Pentru Mircea Constantinescu vorbim de pedepse aplicate greșit. Un an închisoare pentru grup și trei ani pentru mită.

A avut o funcție esențială în primărie pentru deblocarea plăților. Pedepsele sunt dozate nejustificat de instanța de fond. Este inexplicabilă blândețea cu care instanța de fond a stabilit aceste pedepse pentru el.

Trebuia o anume doză de exigență a instanței de fond având în vedere varsta, studiile, experienta, seriozitatea funcției deținute de acesta.

S-a folosit de funcție pentru a comite fapte de aderare la grup infracțional și luare de mită. Dacă ne permitem în administrație sa facem astfel de fapte atunci și reacția autorităților trebuie sa fie pe măsură”, a mai arătat reprezentantul Direcției la CAB.

Apărarea invocă o lipsă de probe evidente

Avocatul lui Sorin Oprescu a încercat demontarea probatoriului DNA singura probă admisă de către avocat ca pertinentă fiind aceea care arată efectiv primirea banilor de către clientul sau.

Concret, avocatul lui Oprescu a cerut judecătorilor achitarea sa pentru faptele de care este acuzat și a admis doar că Oprescu a primit suma de 25.000 de euro.

El a explicat în fața judecătorilor că nicio altă probă anchetatorilor nu ar dovedi proveniența sau scopul precis al primirii acestor bani și că acest dubiu îi parvine clientului său.

În ultimul cuvânt Sorin Oprescu a reliefat experiența sa din ultimii șase ani și s-a arătat profund nevinovat.

„Vă rog sa credeți că dacă aceasta ședință ar fi avut loc acum șase ani. Poate nu as fi fost așa nerespectuos acum față de doamna procuror dar a spus lucruri pe care eu le consider neadevăruri.

Niciodată procurorii DNA nu m-au ascultat. Au scris mereu că refuz să dau declarații. Am renunțat când am fost întrebat cai verzi pe pereți, despre ce face Băsescu?

Am spus că nu am fost ales de oamenii din București ca să știu ce face Băsescu, ce nu spune DNA e ca s-au făcut 21 de rogatorii în toată lumea. S-au întors toate fără răspunsuri. Nu am averi ascunse, nu am vile mascate, nu am averile despre care spun ei.

Ce grup? Nu am făcut în viața mea parte din vreun grup. Se spune după atâta vreme că nu se găsește motivația pentru care am dus banii celei ce face PR-ul. Este un neadevăr doamnă. Am dus contractul.

Acolo în acele contracte se scrie foarte clar cui se făcea publicitate. Nu mie, ci primăriei. Fără falsă modestie voi spune că în viața mea eu am făcut bine oamenilor.

Toate acuzațiile ce mi s-au adus au fost făcute doar pe vorbe. Pe vorbele unui om care a vrut sa scape mai ușor.

Ii spun un secret doamnei procuror. Nici Constantinescu și nici Oprescu nu puteau mări suma pentru că niciunul nu avea atribuția asta. Suma se mărea de către CGMB.

Rețineți vă rog. Totuși. Am fost și cred ca încă mai sunt chirurg. Am fost primar general. Am fost senator. Cu toate astea nu mi s-a reproșat niciodată încălcarea legii sau ca nu as avea bani….”, a spus Oprescu înainte de finalizarea dosarului.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție de la Secția de combatere a corupției, au dispus trimiterea în judecată au stabilit trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:

STANCA CRISTIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la luare de mită (4 infracțiuni),
– complicitate la dare de mită, (2 infracțiuni),
– constituire a unui grup infracțional organizat,

CONSTANTINESCU MIRCEA OCTAVIAN, directorul Direcției Economice din cadrul aparatului Primarului Municipiului București, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– constituire a unui grup infracțional,

ȘUPEALĂ FLORIN, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului (C.C.P.B.P.B.) cu atribuții de director adjunct, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– constituire a unui grup infracțional organizat,

BENGALICI CLAUDIU, administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la spălare de bani (3 infracțiuni),
– constituire a unui grup infracțional organizat,

în stare de arest la domiciliu a inculpaților:
OPRESCU SORIN MIRCEA, primar al municipiului București, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– spălare de bani
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– constituire a unui grup infracțional organizat

POPA BOGDAN CORNEL, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului și ulterior al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită (4 infracțiuni),
– complicitate la luare de mită,
– dare de mită (2 infracțiuni),
– complicitate la dare de mită,
– trafic de influență (5 infracțiuni),
– spălare de bani (4 infracțiuni),
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată(3 infracțiuni),
– constituire a unui grup infracțional organizat.

ALBU ROMEO, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la spălare de bani (2 infracțiuni),
– complicitate la complicitate la dare de mită
– constituire a unui grup infracțional organizat,

sub control judiciar a inculpatului PETROI AVASILOAE RUXANDRA MIHAELA, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– constituire a unui grup infracțional organizat,

și în stare de libertate a inculpatului NIȚĂ ION, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la spălare de bani (2 infracțiuni),
– constituire a unui grup infracțional organizat.

În rechizitoriul transmis judecătorilor de la Tribunalul București procurorii au notat că inculpatul Popa Bogdan Cornel, în calitate de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane a constituit un grup infracțional organizat la care au aderat ulterior și ceilalți inculpați, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului București, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus inculpatul Oprescu Sorin Mircea.

Inițial, structura grupului era simplă și perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituției publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influența necesară determinării câștigătorului unei proceduri de achiziții publice, dar și dreptul de a semna acordurile cadru și contractele), conducători de societăți private care doreau să execute lucrări, precum și o sumă de apropiați ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive și societăți fără activitate, să obțină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privați.

Pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obținerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activității pentru mărirea mitei, structura și funcționalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (șeful autorității publice locale executive), crearea unui eșalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere și fostul lider), dar și a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituții.

În același context, în cursul anului 2014, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului pe inculpații Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela și Șupeală Florin, persoane obediente față de inculpatul Popa Bogdan Cornel, numit și el la conducerea Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian.

Acesta din urmă a fost angajat și promovat la A.C.C.U. la insistențele primarului municipiului București, în vederea obținerii unui control mai ridicat asupra deciziilor inculpatului Popa Bogdan Cornel.

In acest sens inculpatul Oprescu Sorin Mircea, folosindu-se de atribuțiile de Primar al Municipiului București, a impus funcționarilor competenți din cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane și Direcția de Resurse Umane din subordinea sa, angajarea inculpatului Stanca Cristian, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituției și, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la transformarea posturilor, în folosul aceluiași inculpat.

La data de 05 septembrie 2015, inculpatul Oprescu Sorin Mircea în calitate de Primar al Municipiului București, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații Popa Bogdan Cornel și Stanca Cristian, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși în mod necuvenit de cei doi de la administratorii unei societăți comerciale (denunțători în cauză), în legătură cu un contract de execuții lucrări în cadrul Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului.