Jandarmeria București a desecretizat convorbirile radio de la protestul din 10 august 2018, iar luni vor fi trimise Parchetului 248 de ore de înregistrări, a declarat sâmbătă pentru HotNews.ro ministrul de Interne Marcel Vela. „Cine a greșit va plăti. Vor fi și sancțiuni administrative”, a afirmat Vela.
„Luni vom trimite Parchetului 248 de ore de convorbiri desecretizate din totalul de 250 de convorbiri radio ale Jandarmeriei. Pentru cele două ore rămase încă analizăm pentru că ele conțin date despre obiective păzite, date regăsite și reglementate de alt tip de regulamente militare. Aseară a fost la minister o echipă condusă de Bogdan Despescu (numit recent secretar de stat în MAI – n.r.), care a verificat ceea ce s-a desecretizat de către unitățile de Jandarmerie de la Constanța, Ploiești, Craiova și București și de ce nu s-au desecretizat cele două ore de convorbiri rămase”, a declarat ministrul de Interne.
El a spus că acest demers era o necesitate pentru ancheta DIICOT, iar cei care au greșit vor plăti. „Sunt la dispoziția procurorilor. Sigur, cei care nu au respectat regulamentele militare vor suferi și sanctiuni administrative”, a afirmat Vela.
Ministrul de Interne a mai spus că auditul care are loc în acestă perioadă la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență se va încheia cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, iar următoarea unitate vizată de verificări ale conducerii Ministerului de Interne va fi Jandarmeri.
Joi, ministrul de Interne a dat termen până vineri Jandarmeriei București pentru a desecretiza convorbirile din ziua mitingului din 10 august 2018, avertizând că cine își permite „tergiversări” în acest dosar „își riscă propria carieră”.
Ministrul a cerut în 22 noiembrie Jandarmeriei Române ca toate unitățile care au clasificat convorbirile radio de la protestul din 10 august „să le declasifice în cel mai scurt timp”, pentru a fi puse la dispoziția procurorilor.
Raportul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 a fost desecretizat și transmis DIICOT, a anunțat în 14 noiembrie ministrul de Interne, Marcel Vela.
Aproape 800 de protestatari au depus plângeri penale împotriva jandarmilor, după violențele de la mitingul diasporei din 10 august anul trecut. Șefii din Jandarmerie au fost puși sub acuzare în acest dosar pe 21 septembrie 2018, fiind acuzați de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals. Alături de șefii din Jandarmerie a fost pus sub acuzare, la acel moment, și secretarul de stat în MAI Dan Mihai Chirică.
Până acum au fost audiați peste 1.100 de martori şi sute de victime ale violenţelor. Doar o parte dintre documentele emise de structurile Ministerului de Interne au fost declasificate însă şi au ajuns la procurori.
De partea cealaltă, 160 de membri ai forţelor de ordine au reclamat şi ei că au fost agresaţi de demonstranţi.
La sfârșitul lunii iulie, dosarul 10 August, în care Parchetul militar investiga intervenția în forță a jandarmilor, a fost declinat către DIICOT, „pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”.
La DIICOT, există și un dosar în care se investighează evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 397 din Codul penal).
Fostul ministru al Afacerilor Interne, Carmen Dan, a susținut în mai multe rânduri că Parchetul este singurul responsabil pentru întârzierea anchetei în acest dosar, că MAI a declasificat documentele necesare și că procurorii trebuie „să caute vinovății pe baza probelor, și nu scuze”. „Datele pentru care s-a păstrat caracterul clasificat proveneau de la alte structuri sau instituții care nu și-au dat acordul pentru declasificare. Toate documentele declasificate total sau parțial au fost înaintate Parchetului din data de 31 ianuarie și constituie probe la dosar. Îi invit pe toți cei interesați de aceste documente să le solicite Parchetului pentru că doar procurorii pot stabili dacă probele din dosar pot fi făcute publice sau nu”, spunea Dan.
Ea a mai susținut că orice demers venit din partea Parchetului în sensul acuzării Ministerului de Interne pentru nefinalizarea anchetei va fi luat drept „susceptibil de neadevăr”.
