Connect with us

Bani

Vreti statui cu printul Rainer de Monaco sau cu daci in Bucuresti? Firea aloca 30 de milioane pentru statui anul acesta!

Publicat

on

Primaria Capitalei a postat in dezbatere publica propunerea de buget pentru anul 2017. Potrivit documentului, municipalitatea vrea sa aloce 55 milioane de lei pentru biserici si 30 milioane lei pentru statui. Din suma totala pentru biserici, Catedrala Mantuirii Neamului ar urma sa primeasca 15 milioane de lei.  Banii se regasesc in propunerea de buget a Administratiei Monumentelor si Patrimoniului Turistic, conform Hotnews.ro.
Din banii proveniti din taxele si impozitele platite de bucuresteni vor fi construite statuia unui dac, statuia Hortensiei Papadat Bengescu, a lui Avram Iancu, dar si statuia Printului Rainier de Monaco.
Pentru comparatie, iata ce investitii importante in infrastructura ar ar putea face Primaria cu acesti bani – circa 18 milioane de euro:
– Imbunatatirea si extinderea sistemului de management al traficului, valoare estimata – 25 milioane euro – estimare Primaria Capitalei;
– realizare pasaj denivelat Petricani ¬ 25 milioane euro – estimare Primaria Capitalei;
– realizare pasaj denivelat Andronache ¬ 25 milioane euro – estimare Primaria Capitalei;
– pretul unui autobuz variaza intre 260.000-300.000 de euro. De 18 milioane de euro s-ar putea cumpara  60 de autobuze noi,
– un tramvai Bucur costa circa 1 milion de euro – deci de acesti bani s-ar putea fabrica 18 tramvaie.
Cele 55 milioane lei pentru biserici sunt distribuite astfel:

– Biserica Sfantul Nicolae Negustori – monument istoric – continuare lucrari consolidare – 500.000 lei;
– Manastirea Plumbuita  – reparatii capitale – 1.000.000 lei;
-Biserica Serban Voda – continuarea lucrarilor la asezamantul social – 300.000 lei;
– Biserica Daniil Sihastrul – lucrari de finisaje si amenajari,lucrari pictura – 400.000 lei;
– Biserica Parcul Domeniilor Casin – lucrari pictura interioara – 1.500.000 lei;
– Biserica Sfantul Nicolae Udricani – reabilitare monument istoric – 3.200.000 lei;
– Biserica Adormirea Maicii Domnului – Militari I – restaurare iconostas, confectionare mobilier sculptat – 500.000 lei;
– Biserica Delea Veche – restaurare pictura, catapeteasma si mobilier  – 800.000 lei;
– Biserica Nicolae Ghica – Paraclis Universitar – restaurare si consolidare – monument istoric – 400.000 lei;
– Biserica Aparatorii Patriei – consolidare reamenajare – 1.300.000 lei;
– Biserica Nasterea Maicii Domnului Ghencea – finalizare lucrari refacere acoperis si fatada – 400.000 lei
– Parohia Tuturor Sfintilor Romani – lucrari constructie cantina sociala, pangar, lumanarar, gard – 1400.000 lei;
– Biserica Miron Patriarhul – lucrari de infrastructura – 200.000 lei;
– Biserica Tarca Vitan – constructii portice, instalatii sanitare, hidrant – 100.000 lei;
– Biserica Izvorul Tamaduirii – Spitalul Colentina – lucrari constructie a bisericii – 2.200.000 lei;
– Biserica Sfanta Vineri – Drumul Taberei – lucrari pictura, renovare si finisare a bisericii – 1.800.000 lei;
– Biserica Sfantul Antonie cel mare si Ioan Casian – lucrari pictura murala – 550.000 lei;
– Biserica Ceaus Radu – reabilitare gard si case parohiale – 700.000 lei;
– Biserica Pogorarea Sfantului Duh – Sfantul Nicolae Militari – continuare lucrari asezamant social – 800.000 lei;
– Biserica Sfanta Vineri Herasca – reconstructie biserica – 2.300.000 lei;
– Biserica Sfantul Nicolae Baneasa – renovare monument istoric si construirea unui centru pentru activitati sociale,a menajarea curtii – 1.000.000 lei;
– Biserica Sfantul Spiridon Vechi – conservare-restaurare pictura – 280.000 lei;
– Biserica Ioan Mosi – reparatii acoperis, tencuieli, inlocuire instalatie electrica, gard, amenajare curte – 400.000 lei;
– Biserica Sfintii Arhangheli Huedin – lucrari pictura – 500.000 lei;
– Biserica Iancu Vechi – Matasari – lucrari picxtura – 900.000 lei;
– Biserica Apostol si Evanghelist Ioan – finalizare lucrari tencuire interioara, instalatii electrice si termice, pardosire, amenajare exterioara – 800.000 lei;
– Biserica Sfintii Trei Ierarhi – lucrari tencuire interioara, instalatii electrice si termice, pardosire, utilitati – 400.000 lei;
– Biserica Sfanta Treime Ghencea – continuare lucrari ansamblu rezidential pentru asistenta sociala – 1.900.000 lei;
– Biserica Sfantul Andrei Chitila – restaurare – conservare pictura murala, edificare asezamant cultural, social si misionar – 2.600.000 lei;
– Biserica Costeasca – constructie clopotnita – 800.000 lei;
– Protoeria sectorului 1  – constructie sediu – 1.900.000 lei;
– Biserica Sfantul Ioan Rusul si Acoperamantul Maicii Domnului Brancusi – continuare luxcrari constructie ansamblu parohial – 1.700.000 lei;
– Biserica Sfantul Andrei – Parva – lucrari pictura – 150.000 lei;
– Biserica Caramidarii de jos – lucrari pictura – 250.000 lei;
– Parohia Doamna monument istoric – conservare – restaurare pictura murala – 200.000 lei
– Biserica Crestina dupa Evenghelie Izbanda – renovare interioara si exterioara – 200.000 lei;
– Biserica Sfantul Gheorghe Plevna – monument istoric – consolidare si restaurare – 1.000.000 lei;
– Biserica Sfantul Ilie Hanul Coltei – monument istoric – consolidare si restaurare – 150.000 lei;
– Biserica Sfantul Prooroc Daniel – continuare lucrari construire biserica – 200.000 lei;
– Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel – monument istoric – consolidare si restaurare – 1.200.000 lei
– Biserica Sfantul Nicolae Amza – conservare restaurare componente artistice – 250.000 lei;
– Patriarhia Romana – lucrari constructii – 15.000.000 lei;
– Manastirea Antim – lucrari consolidare-restaurare – 2.870.000 lei;
In august 2016, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat, la  propunerea primarului general Gabriela Firea, 15 milioane lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului. In plus, s-au alocat 4,5 milioane lei pentru consolidarea si restaurarea Manastirii Antim.
La incerputul anului 2016, CGMB a mai alocat circa 10 milioane de lei pentru biserici.
In ceea ce priveste statuile, cele 30 milioane lei sunt distribuite astfel:
– realizare monument Hortensia Papadat Bengescu – circa 1.000.000 lei;
– amplasare monument Hortensia Papadat Bengescu – 400.000 lei;
– amplasare statuie dac – 250.000 lei;
– refacere monument de for public IC Bratianu – 8.000.000 lei;
– realizare monument Insingurare – 4.500.000 lei;
– amplasare bust Avram Iancu – 185.000 lei;
– realizare ansamblu monumental Regele Ferdinand I Intregitorul – 7.000.000 lei;
– amplasare monument din bronz – Regenesis – 425.000 lei;
– realizare ansamblu monumental Marea Unire – 6.500.000 lei;
– realizare monument de for public PD Kiseleff  – CubicArtMonument -Spatiul Cubului – 800.000 lei;
– amplasare monument de for public PD Kiseleff  – CubicArtMonument -Spatiul Cubului – 200.000 lei;
– amplasare Ansamblu Printul Rainier al III-lea de Monaco – 360.000 lei;
– reparatii Pasajul Latin – Lipscani – 650.000 lei.
 In 2016, Primaria Capitalei, prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic,  a alocat circa7,2 milioane lei pe statui. Astfel, s-au alocat 1,8 milioane lei pentru amplasarea monumentului Aripi  la Piata Presei Libere, 540.000 lei pentru decorarea Pasajului Latin, 351.000 lei pentru monument „Avram Iancu”, 360.000 lei  – bust Hortensia Papadat Bengescu, 160.000 lei – altorelief bronz Corneliu Coposu, 2,1 milioane lei  – ansamblu monumental Rainier al III-lea si 1,5 milioane lei pentru realizare monument din bronz – Regenesis.
Citeste continuarea pe Hotnews.ro.

Bani

Superbet România a lansat Innovators Arena, un nou program care încurajează inovația și spiritul intraprenorial

Publicat

on

Superbet a lansat prima ediție a evenimentului Innovators Arena, un program-pilot inovator, dezvoltat în România, care urmărește să dezvolte cultura intraprenorială din cadrul organizației și să încurajeze creativitatea în rândul angajaților săi. Inspirat din formate internaționale celebre precum „Dragon’s Den”, „Shark Tank” sau „Imperiul Leilor”, această inițiativă își propune să aducă în prim-plan idei cu potențial real de implementare.

Având o abordare dinamică, deschisă oricărui angajat din cadrul companiei, Innovators Arena reprezintă mai mult decât o competiție internă de idei – este o rampă de lansare pentru angajații care își doresc să devină intraprenori. În acest sens, programul creează un cadru structurat în care inițiativa, gândirea strategică și spiritul de inovare sunt recunoscute, susținute și, cel mai important, transformate în proiecte concrete.
„Innovators Arena este despre puterea ideilor și curajul de a le transforma în realitate, acestea fiind atitudini pe care le încurajăm și le recompensăm în cultura noastră organizațională. Această inițiativă este un exemplu concret al modului în care valorile care definesc Superbet – performanță, creativitate și responsabilitate – se transformă în acțiuni și oportunități reale pentru colegii noștri”, a declarat Adam Lamentowicz, Chief Commercial Officer CEE, Superbet.

Advertisement

Bilanțul primei ediții Innovators Arena
Pe parcursul fazei inițiale a programului, au fost depuse propuneri care acoperă o gamă largă de domenii – de la optimizarea proceselor interne, la îmbunătățirea experienței oferite clienților sau identificarea unor noi direcții comerciale. Aceste idei au venit din multiple departamente și au reflectat o înțelegere clară a valorilor Superbet, dar și a strategiei de dezvoltare sustenabilă a modelului de business.

După o selecție riguroasă, realizată de un juriu format din patru lideri de business ai companiei, au fost selectați șase finaliști care au participat la finala Innovators Arena, unde au avut oportunitatea de a-și susține proiectele, live, în fața juriului, concurând pentru a deveni primul intraprenor recunoscut oficial în cadrul Superbet. Premiul cel mare a inclus un buget de implementare pentru proiectul câștigător, precum și un bonus financiar pentru angajatul care a propus ideea votată de juriu. De asemenea, locurile doi și trei din cadrul competiției au fost recompensate cu vizite de lucru la partenerii strategici Superbet și invitații VIP la conferințe de tehnologie din România.

„Suntem mândri de entuziasmul cu care a fost primit Innovators Arena de către colegii noștri. Fiind parte din juriu, pot afirma cu certitudine că finaliștii au demonstrat nu doar creativitate, ci și o perspectivă coerentă a impactului pe care ideile lor îl pot avea asupra businessului, produselor digitale din portofoliul companiei sau a experienței imersive oferite clienților Superbet”, menționează Andrei Popa, VP Online, Superbet.

O finală ca un show TV, transmisă live din București
Finala Innovators Arena a fost filmată în sediul Superbet Group din București, și transmisă live în cadrul unei producții interne care a fost vizionată în toate birourile Grupului, precum cele din Rio de Janeiro (Brazilia), Londra (Marea Britanie), Varșovia (Polonia), Aalst (Belgia) și Belgrad (Serbia). Rezultatul a fost o experiență demnă de un show televizat – plină de emoție, competiție și surprize.
Cei șase finaliști au prezentat ideile în fața unui juriu format din lideri cu o vastă și diversificată experiență în business:
• Paul Neagoe – VP Product, Player
• Andrei Popa – VP Online
• Phil Mitchelson – VP Growth Marketing
• Julia Hedley – Group Finance Director
În urma prezentărilor și a deliberărilor juriului, câștigătorul a fost desemnat Bogdan Negrilă, Customer Insights Specialist, podiumul fiind completat de către Șandor Pall, Senior Product Manager și Iulian Vâlvoiu, Senior Digital Growth Manager.

Un viitor promițător pentru Innovators Arena
Datorită succesului și entuziasmului generat de această ediție pilot, desfășurată în România, Superbet analizează deja extinderea programului la nivel de Grup, începând cu următorul sezon. Această direcție reflectă angajamentul companiei de a încurajara inițiativele venite din cadrul echipelor interne și de a construi un mediu de lucru în care inovația și inițiativa sunt apreciate și recompensate.
Într-un cadru dinamic și competitiv, unde adaptabilitatea și inovația sunt esențiale, Superbet demonstrează că cele mai valoroase resurse sunt oamenii din cadrul organizației și ideile acestora, construind un cadru propice pentru implementarea unor inițiative valoroase, care vor avea un impact real în business.

Advertisement

Superbet este o companie de tehnologie și divertisment fondată în 2008, cu misiunea de a oferi o experiență imersivă de divertisment, în sport și gaming, pentru milioane de clienți din întreaga lume.
Grupul este prezent în 12 țări, având piețe comerciale în Brazilia, România, Belgia, Polonia și Serbia, precum și centre de tehnologie și inovare de produs în Croația, România și Spania.
În 2019, Superbet a obținut o investiție strategică de 175 de milioane de euro de la Blackstone Inc., cel mai mare fond privat de capital din lume, pentru a impulsiona extinderea companiei pe piețele internaționale. În 2025, compania și-a consolidat poziția financiară, semnând un acord de refinanțare în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu două dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume – Blackstone și HPS Investment Partners, deschizând astfel noi oportunități de creștere globală accelerată.
Ca lider în conformitate și bune practici, Grupul Superbet este membru al Asociației Internaționale pentru Integritatea Pariurilor (IBIA) și al Asociației Europene de Gaming și Betting (EGBA).

Continue Reading

Bani

75% din contrabanda cu tigari se face in sudul Romaniei!

Publicat

on

In prima jumatate a anului 2024, autoritatile romane au capturat peste 40 de milioane de tigarete de contrabanda, dintre care peste 75% inregistrate in zona de sud a tarii. Valoarea pe piata neagra a tigaretelor retinute in primele luni ale anului se ridica la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator in timp real al capturilor de tigarete de contrabanda din Romania.  

In acelasi timp, piata neagra a tigaretelor a crescut la nivelul lunii mai pana la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce releva dinamica intensa a acestui fenomen in specularea conditiilor de instabilitate geopolitica si, implicit, nevoia continua de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei.  Un nivel scazut al traficului ilicit cu tigarete inseamna implicit si venituri mai mari la bugetul de stat.

BAT, cel mai mare jucator de pe piata tutunului din Romania, este si unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2023, pe fondul unei medii anuale a contrabandei de 8,2%, BAT Romania a avut o contributie totala de 10,8 miliarde lei in accize si taxe la bugetul de stat. Bugetul de stat al Romaniei pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun, sub forma de accize si taxe care nu au fost incasate.

Advertisement

“Pentru prima data in ultimii 3 ani nivelul contrabandei cu tigari a depasit pragul de 10% din totalul pietei, iar acesta este un semnal serios de alarma privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la granitele tarii. In acest context, salutam anuntul Ministerului de Finante privind operationalizarea sistemelor de scanare fixe si mobile in puncte de trecere a frontierei si asumarea ca pana la sfarsitul anului in vamile din Romania sa functioneze deja 9 astfel de dispozitive. 

Cresterea nivelului consumului de produse de pe piata neagra se traduce atat in pierderi majore pentru bugetul statului, cat si intr-un pericol real la adresa sigurantei consumatorilor. De aceea, masurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele tarii trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumparare a consumatorilor si capabil sa asigure predictibilitatea fiscala necesara combaterii contrabandei, care afecteaza direct consumatorii romani, bugetul de stat, dar si companiile platitoare de taxe si angajatii acestora”, declara Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT.

Conform Nanny State Index 2023, Romania aplica cele mai mari taxe pentru produsele din tutun raportat la veniturile populatiei si la puterea de cumparare, iar la polul opus, cu cele mai mici niveluri ale taxarii tutunului, se afla tari precum Luxemburg, Austria sau Germania.[2]

Advertisement

Marile capturi de contrabanda, retinute in 2024 in sudul tarii

Cele mai mari capturi de tigarete de contrabanda, reprezentand 75% din totalul capturilor inregistrate pana la nivelul lunii iulie, s-au inregistrat in zona de sud a tarii, pe fondul preturilor la tigari semnificativ mai mici in tarile de la sudul granitelor Romaniei.

Cele mai mari capturi de tigari de contrabanda au fost retinute de autoritatile romane in prima parte a anului in judetele Teleorman (9,9 milioane de tigarete), Dolj (7,2 milioane de tigarete) si Giurgiu (5,3 milioane de tigarete). Si in judetul Caras Severin s-au inregistrat volume semnificative anul acesta, o captura consistenta in urma careia au fost retinute peste 5 milioane de tigarete de contrabanda fiind inregistrata chiar la inceputul lunii iulie.

Advertisement

Romania are 2.000 de km de granita cu tari non-UE, in care pretul tutunului poate fi de pana la trei ori mai mic, iar fiecare container de tigari ilegale inseamna 1 milion de euro profit pentru retelele de contrabanda. Datele despre evolutia capturilor de tigarete de pe teritoriul Romaniei sunt centralizate in timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o initiativa BAT care are scopul de a sustine eforturile autoritatilor, prin centralizarea capturilor din intreaga tara, dar si de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu tigari asupra societatii. Campania este desfasurata in parteneriat cu Politia Romana, Politia de Frontiera Romana, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Vamala Romana. Campania „Stop contrabanda” a fost lansata de BAT in 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu tigari.


Advertisement
Continue Reading

Bani

Perceptiile consumatorilor produselor de vapat reflecta efecte benefice comparativ cu fumatul traditional

Publicat

on

Rezultatele celui mai recent studiu IRES, care reflecta perceptia utilizatorilor de produse cu risc redus* din Romania, arata ca acestia sunt dispusi sa caute alternative la fumat. In plus, consumatorii care au trecut de la fumat la produse care incalzesc tutunul, cum ar fi glo, sau la produse de vapat, afirma ca percep imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste starea fizica si stilul de viata comparativ cu fumatul. Aceasta este a patra editie a studiului privind perceptiile consumatorilor realizat de IRES referitor la produsele care incalzesc tutunul, iar rezultatele intaresc concluziile editiilor precedente. Aceasta editie a studiului a inclus, in premiera, perceptiile consumatorilor asupra trecerii de la fumat la produse de vapat, iar rezultatele reflecta efecte benefice similare.

Fumatorii romani care au trecut complet la produse cu risc redus* au indicat imbunatatiri ale conditiei fizice atunci cand utilizeaza produse care incalzesc tutunul sau de vapat comparativ cu fumatul, anume:

Advertisement
  • 86% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 83% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea ii fac sa tuseasca mai putin comparativ cu fumatul;
  • 76% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 82% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin dantura comparativ cu fumatul;
  • 70% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 81% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin capacitatea de a face efort fizic comparativ cu fumatul

Consumatorii de produse cu risc redus* care au facut trecerea completa la acest tip de produse si nu mai fumeaza spun, de asemenea, ca resimt si beneficii sociale comparativ cu fumatul:

  • 99% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin miros neplacut pe haine si pe maini:
  • 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse afecteaza mai putin calitatea aerului la interior;
  • 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 94% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin gust neplacut in gura.

Fumatorii cauta alternative cu risc redus* adaptate nevoilor lor, releva studiul IRES

BAT are un scop clar de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sanatatii si, pentru a realiza acest lucru, compania dezvolta de peste zece ani o gama larga de produse placute cu risc redus*, destinate consumatorilor adulti.

Conform studiului de perceptie a consumatorilor realizat de IRES, principalele argumente luate in considerare pentru utilizarea produselor cu risc redus* mentionate de fumatorii care au facut trecerea la acest tip de produse, indiferent daca uneori mai fumeaza sau nu, sunt experienta satisfacatoare (56%) si potentialul de risc redus al produselor care incalzesc tutunul (56%) sau de vapat (51%).

„Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului este din ce in ce mai relevant pentru consumatori, asa cum reiese din cea de-a patra editie a acestui studiu, ale carui rezultate confirma din nou faptul ca alternativele cu risc redus* sunt o optiune viabila pentru cei care nu pot renunta la fumat. Alaturi de dovezile stiintifice solide care sustin produsele care incalzesc tutunul si produsele de vapat ca alternative cu risc redus* la fumat, perceptiile consumatorilor reprezinta o resursa informationala valoroasa pentru public si pentru autoritatile de reglementare, deoarece evidentiaza potentialul acestor produse ca solutii eficiente pentru reducerea incidentei fumatului”,  a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.

Advertisement

„Studiul derulat de IRES scoate in evidenta o confirmare a tendintei de perceptie favorabila a efectelor utilizarii simultane sau ale trecerii de la  tigari la produsele de tutun incalzit sau la tigari electronice. In ambele cazuri remarcam, in primul rand, o reducere a efectelor secundare asociate cu degradarea sanatatii (prezenta tusei, afectarea danturii, capacitatea de a face efort fizic). In al doilea rand, se remarca o reducere a  unor factori posibili de inducere a distantarii sociale motivata olfactiv prin diminuarea mirosului neplacut pe haine, pe maini, in respiratie sau in aerul din interior. Fumatul in sine are o componenta serioasa de socializare, iar daca efectele secundare indezirabile sunt mai reduse, acest spatiu potential al socializarii ii poate include si pe cei care  sunt mai putin deranjati de efectele utilizarii alternativelor la tutunul traditional. In al treilea rand, studiul nostru confirma tendintele  din anii anteriori privind posibilitatea renuntarii  la fumat, dar si a reintoarcerii la tigarile traditionale, in eventualitatea restrictionarii utilizarii in interior  sau a cresterii  pretului la produsele de tutun incalzit sau tigari electronice”, a mentionat Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul Institutului IRES.

Continue Reading

La mare cautare

Copyright © 2012 Bucurestiul.ro